Fiţi bineveniţi în bucătăria tradiţională din Transilvania!

Prin acest blog doresc să aduc la cunoştinţa celor tineri unele reţete culinare învăţate de la înaintaşii noştri care erau simple, dar mult mai sănătoase decât cele preparate azi, care arată poate mai bine dar nu sunt atât de gustoase! Tinerii fiind mai interesati de internet decât să citească într-o carte de bucate, m-am gîndit să mă folosesc de acest mijloc pentru a transmite unele reţete care merită să fie luate în seamă.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Meniul pentru o zi de duminecă

Deşi eram o familie numeroasă , mama se străduia ca în fiecare duminecă să gătească ceva mai deosebit decât în zilele de lucru.
Felul unu era de regulă supă de găină cu tăieţei. Pregătirea începea sâmbăta după masa când se tăia găina, se opărea într-o oală cu apă clocotită, pentru a se putea curăţa de pene, apoi se pârlea la flacăra sobei pentru a se arde firişoarele de pene rămase după ciupărat şi se tăia în bucăţi. Se spăla în mai multe ape pentru a ieşi sângele din carne şi se păstra la rece până dimineaţa.Tot sâmbăta se făcea pătura pentru tăieţei.
Aluatul pentru tăieţei se face din un ou întreg şi trei linguri cu vârf de făină albă de cea mai bună calitate( nu se pune apă sau alt lichid pentru că tulbură supa şi nici nu sunt asa gustoşi).Se frământă f.bine până devine omogenă si potrivit de tare, dacă e nevoie se mai adaugă făină.Apoi se face o foaie subţite şi se taie mărunt.
Cine vrea poate sa facă acest aluat mai vârtos şi îl dă prin răzătoarea cu ochiuri mici şi se lasă la uscat pînă fierbe supa.Sunt la fel de gustoşi şi mai uşor de făcut.Sau se pot face când supa e gata găluşte de gris sau făină.
Acum e simplu să facem tăieţei pentru că avem maşină pentru întins pătura şi tăiat tăieţeii. Se găseşte în comerţ şi e foarte bună!Intinderea se face în trei etape: gros, subţire şi foarte subţire. Se taie după ce se usucă puţin la temperatura camerei, altfel se lipesc între ei.
Dumineca dimineaţa devreme se punea carnea de găină la foc mic să fiarbă ( dacă găina era prea grasă se lua o parte din grăsime şi se topea separat). În acest timp se curăţau zarzavaturile pentru supă: 4-5 morcovi mai mărişori, 2-3 pătrunjei , o jumătate de ţelină mai mică, o ceapă albă potrivit de mare, un ardei verde mai mic şi cine doreşte poate să pună şi o felie de gulie şi un păstârnac(dar astea cam albesc supa care trebuie să fie foarte limpede când e gata). Când supa începe să fiarbă şi spumează, se ia spuma de pe deasupra cu spumierea sau cu o sâtiţă deasă.  Se lasă să fiarbă la foc potrivit pentru a nu da în clocot mare ca să se tulbure, iar când carnea e fiartă pe jumătate se adaugă zarzavaturile tăiate în bucăţi mai mari sau se despică puţin în partea mai groasă. Când carnea şi zarzavaturile sunt bine fierte, se adaugă sarea, se mai dau câteva clocote şi se trage oala deoparte. Cu spumierea se scoate carnea şi zarzavaturile, iar supa se strecoară prin o sită deasă şi se pune din nou pe sobă să fiarbă.Când începe să clocotească se pun tăiţeii făcuţi în casă, o frunză de ţelină dacă avem la îndemână şi puţină vegeta pentru a-i da culoare şi gust mai bun.
După câteva clocote(aprox. 5 min.) supa este gata , se ia deoparte se mai potriveşte de sare şi se serveşte caldă.
Cine doreşte poate să pună deasupra puţin piper sau ardei iute.Poftă bună!
Felul doi
Carnea de găină care se scotea din supă se introducea într-un vas în care se punea puţin lapte cu sare după gust. Se lua fiecare bucată şi se rotea prin aceasă compoziţie, apoi se punea la prăjit în untura încinsă şi se rumenea pe toate părţile. Era foarte rumenă şi aromată din cauza laptelui. Se servea caldă cu pireu de cartofi şi murături după dorinţă.Poftă bună!


 Felul trei. Era prăjitură nu foarte sofisticată (prăjitură  cu amoniac, pandişpan sau cornulete)  sau fructe din grădină care erau din belşug.


De prăjituri se ocupau surorile mai mari care au devenit cu timpul foarte experte în ale prăjiturilor! Eu fiind cea mai mică în familie nu am apucat să învăţ prea multe în ale bucătăriei dar eram tare curioasă să aflu retete noi de prăjituri pe care le-am încercat după ce m-am căsătorit. Acum mă descurc binişor dar nu am reuşit perfectiunea.
Am însă nepoate "experte"  în preparate culinare şi mai ales în dulciuri ; cu timpul o să le postez pe blog pentru cine doreşte să le încerce.
Puteti cere amănunte dacă ceva nu aţi înţeles.Poate nu am fost destul de explicită. Trimite-ţi un comentariu...
Notă: Supa se poate face şi din pui cumpărat din comerţ, cu deosebirea că zarzavaturile se pun la fiert mai repede(când apa începe să fiarbă) şi la urmă se pune mai multă vegeta.
Eu fac supa din tacâmuri de pui iar din pulpe şi aripioare fac friptură înăbuşită sub capac sau la cuptor.
Modul de preparare: într-un castron mai mare condimentez carnea cu sare, piper, boia , vegeta sau condiment pentru pui din comerţ .Se amestecă bine şi se aşează într-o tavă teflonată potrivită pentru cuptor, apoi se adaugă ulei , ardei tăiat bucăti şi bucăţi de usturoi. Cantităţile în funcţie de preferinţe şi de cantitatea de carne pregătită. Se acoperă cu o folie de aluminiu de mărimea tăvii şi se apasă pe margini.

Cuptorul trebuie să fie aprins cu aprox. 1/2 oră înainte de a introduce tava. Se lasă la cuptor până scade apa ce o lasă carnea şi apoi se scoate tava, se verifică dacă carnea e destul de fiartă, dacă nu e se mai adaugă cam o cană de apă şi se mai lasă la cuptor până carnea e bine făcută şi rumenă pe deasupra. Când se încearcă carnea se poate întoarce de pe o parte pe alta. E f. gustoasă. Se serveşte caldă cu piure.

Se poate pregăti şi pe aragaz într-o tigaie teflonată cu capac. La fel se pregăteşte şi din altă carne: porc sau vită, numai că se adaugă mai multă apă şi se fierbe mai mult timp.Poftă bună!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu