Tocăniţa de pui sau altă pasăre

Modul de preparare a tocăniţei diferă de la o zonă geografică la alta dar chiar şi de la o localitate la alta, sau de la o familie la alta. Mie imi place să o gătesc cum am învăţat de la mama şi eu la rândul meu am învăţat-o pe fiică mea la fel. Cea mai bună iese din puzi crescut la curte dar e bună şi din pui de cumpărat sau numai din părti de pasăre: aripioare, piept, pipote, pulpe.
Modul de preparare( ca la mama acasă):

Într-o cratiţă de 2 kg se pune ulei sau untură (eu pun câte puţin din fiecare) apoi pune carnea de pasăre scursă bine de apă. O las să fiarbă până scade toată apa ce o lasă carnea . Între timp curăţ o ceapă potrivit de mare şi o tai mărunt. După ce apa a scăzut , las carnea să se rumenească puţin, apoi pun ceapa taiată mărunt , adaug puţină sare , piper şi las să se călească puţin ceapa. Când ceapa devine gălbuie pun un vârf de linguriţă boia dulce(se poate pune şi mai multă cui îi place mai roşie) amestec puţin şi o sting repede cu o cană de apă rece.(Boiaua nu trebuie să se ardă pentru că devine amară). Odata cu boiaua se poate pune şi puţină făină albă.Apa trebuie să acopere carnea şi se lasă la foc potrivit. Când scade apa se mai adaugă apă până carnea e bine fiartă. După ce carnea a fiert bine, se adaugă pătrunjel verde tăiat mărunt şi se face o îngroşală din o linguriţă cu vîrf făină albă şi lapte . Se omogenizează bine şi se toarnă pe tocăniţă. Se amestecă să nu se facă cocoloase şi se mai fierbe vreo 10 minute. Odată cu îngroşala se poate adăuga şi puţină vegeta sau delikat, sau cub cu gust de pui,etc . Se gustă de sare şi se serveşte caldă cu mamăligă sau pâine şi murături. Vara când se găsesc ardei se poate pune şi 1/2 ardei tăiat mărunt şi se căleşte odată cu ceapa. Iarna se poate pune ardei sau gogoşar măcinat şi pus la borcan cu sare.Este foarte gustoasă. Poftă bună!

D U L C I U R I

Aluatul fraged"nisipos" . Incep acest capitol cu preparatele cele mai simple şi cele mai des  făcute. Din acest aluat se pot face diverse dulciuri: cornuleţe, biscuiţi de diferite forme, arici, prăjitură cu mere sau alte umpluturi etc.
Pentru acest aluat proporţia de bază este: 300g făină, 200g unt sau margarină, 100g zahăr(de preferat ar fi zahăr pudră) 2 gălbenuşuri, un vârf de cuţit sare fină, un pliculeţ zahăr vanilat. Eu având mai multe reţete, le-am combinat şi mi-am facut o reţetă proprie: 500g făină, o margarină (se poate adăuga şi o lingură cu vîrf untură de porc), 200 g zahăr tos, 3 gălbenuşuri, 3 linguri cu vârf smântână de calitate, un praf de copt(o linguriţă ), un plic zahăr vanilat şi puţină sare.

Modul de preparare: Intr-un castron mai mare se freacă,cu o lingură de lemn, grăsimea din compoziţie cu zahărul şi sarea, aprox. 2-3min. Apoi se adaugă gălbenuşurile, smântâna, vanilia , praful de copt care se stinge cu puţin oţet sau zeamă de lămâie şi la urmă făina care se pune treptat până se ajunge la o consistenţă potrivit de tare şi se amestecă până devine o compoziţie omogenă. Nu trebuie frământată prea mult pentru că se poate tăia aluatul adică se separă grăsimea din el.Acest aluat fraged se lasă la frigider o jumătate de ora sau chiar mai mult inainte de coacere. Apoi se ia o bucată din aluat, se intinde o foaie de 3-5 mm şi se taie cu diferite forme trecute prin făină (să nu se lipească)  Figurile tăiate se ridică cu vârful unui cuţit lat, trecut prin făină şi se pun in tavă. Aluatul rămas se intinde din nou in foaie şi se taie.. tot aşa până se termină aluatul. Cine doreşte poate glazura biscuiţii sau se presară zahăr pudră  pentru aspect.

Din acelaş aluat am făcut şi o prăjitură la tavă. Am întins o foaie de aprox. 0,5-1cm şi de mărimea tăvii, am presărat puţin gris, apoi am ras 3-4 mere curăţate de coajă, peste care am turnat spuma din albuşurile rămase de la frământat care le-am bătut bine cu 3 linguri de zahăr tos .Pe deasupra am presărat nuci tăiate bucăţele şi am ras o bucăţică de aluat care l-am mai frămîntat cu puţină făină şi cacao să fie mai vârtos pentru a se putea rade peste spumă.

Se pot inventa şi altfel de preparate din acest aluat. De ex.:  aluatul se poate famesteca tot cu cacao şi dacă e necesar se mai adaugă puţină făină să fie mai vârtos apoi se rade direct în tavă si partea de jos şi cea de deasupra iar în loc de mere se poate pune puţin gem acrişor.E f bună. Se poate face si fără cacao, depinde de gusturi şi de inspiraţia fiecăruia. Poftă bună!
Pentru arici nu am poză dar încerc să vă descriu cât mai clar posibil cum se fac. Se taie aprox 200g nucu în bucăţi de mărimea unui bob de porumb şi se intind pe o planşetă. Din albuşurile rămase de la frământat se face o spumă cu puţin zahăr, apoi se ia cu trei degete o bucată din aluat, se dă prin spumă,apoi prin nuca tăiată şi se aşează cu baza în jos în tavă şi se dau la cuptorul bine încălzit. Aluatul creşte şi ia forma unui arici cu ace de nucă prăjită. Când o să gătesc vă postez şi o poză.
Pentru prăjitura cu măr se curăţă 1,5-2 kg mere mai acrişoare, se dau prin răzătoarea cu găuri mari , apoi se storc bine de zeama ce o lasă şi se pun într-o cratişă şi se călesc puţin la foc mic cu aprox 7-8 linguri de zahăr

Se lasă la răcit şi apoi se poate pune şi puţin praf de scorţişoară. Din aluat se fac 2 foi de aprox. 0,5 cm, se pune prima foaie în tavă, se presară puţin gris, apoi se pun merele călite reci , se întind uniform apoi se întinde a 2-a foaie şi se aşează peste mere. Se ănţeapă cu o furculiţă pe deasupra din loc în loc să se prindă bine foile si cine doreşte unge foaua de deasupra cu albuşul care se bate putin  .Se dă la cuptor şi când este gara se pudrează cu  zahăr praf după dorinţă. Cine e mai expertă poate să facă din albuţuri o glazură albă şi să o toarne pe deasupra când prăjitura e aproape gata şi se mai lasă cîteva minute la cuptor. Mie nu prea imi iese glazura aşa ca nu prea pot să dau sfaturi.

Cam aşa ar trebui să arate, dar nu am făcut-o eu...

Crema de zahăr ars .   Este un desert care se face uşor şi este foarte delicios!  Şi aici sunt mai multe reţete dar eu le folosesc pe cele mai "economice" şi mai uşor de făcut.
Ingrediente: 1 l lapte, 4 ouă întregi, 200 g zahăr tos, 2 plicuri zahăr vanilat, 2 linguriţe făină şi aprox. 150g zahăr tos pentru ars.

Modul de preparare: Într-o cratiţă de 2 l -21/2l  se topeşte zahărul(150g) la foc mic să nu se ardă prea tare.Când apare primul punct caramelizat se învârteşte în jurul lui cu coada unei linguri de lemn, până se caramelizează tot zahărul şi începe să formeze prima spumă, apoi se roteşte cratiţa până se întinde caramelul pe toată suprafaţa cratiţei. Se lasă să se răcească până caramelul se întăreşte. Intre timp într-un castron se pun ouăle , se bat puţin până spumează apoi se adaugă zahărul , vanilia, se amestecă bine, apoi cele 2 linguriţe de făină şi la urmă laptele . Se amestecă bine până se mai topeşte din zahăr apoi se toarnă în cratiţa cu caramelul şi se dă la cuptor. Pentru ca oul să nu se coaguleze din cauza căldurii din cuptor se pune cratiţa cu compoziţia de mai sus pe un alt vas cu apă clocotită. Eu până pregătesc compoziţia pun apă în tava din cuptor să se încălzească bine, apoi pun cratiţa în tavă şi las  crema în cuptor până compoziţia se coagulează bine ca o budincă. Se încearcă din când în când cu o furculiţă dacă pe mijloc mai are lichid . Când mijlocul este bine închegat, iar pe margine devine maronie este gata . Se stinge focul şi se mai lasă puţin în cuptor.  Se poate servi caldă  sau rece în ceşti direct din cratiţa în care s-a copt, sau se lasă să se răcească şi se răstoarnă pe un platou cu marginea mai înaltă să nu curgă siropul de zahăr ars ce se formează la fundul vasului. Se poate orna cu frişcă . Poftă bună!

 Cine doreşte poate să adauge în compoziţie şi câteva mere curăţate de coajă şi date prin răzătoarea cu găuri mari. Devine mai consistentă şi e mai acrişoară.  E foarte bună!                              








Albiniţa (Foi cu miere de albină) .Această prajitură o fac la toate sărbătorile şi cu toate ocaziile mai deosebite de aceea o pot numi "prăjitura casei". Şi la aceasta prăjitură  am modificat puţin reţeta iniţială.  
Compoziţie: un ou întreg, 150g zahăr tos, 1/4 pachet margarină sau unt, 2 linguri miere de albină,   3-4 linguri de lapte, o linguriţă bicarbonat ( aici eu am înlocuit bicarbonatul de sodiu cu bicarbonat de amoniu ), puţină sare şi aprox. 400 g făină. Datorită acestei modificări foile ies mai fragede şi mai deschise la culoare.

Modul de preparare:  Într-un castron de tablă smălţuită ,de aprox. 2l , se freacă oul cu zahărul şi puţină sare până se omogenizează, apoi se adaugă margarina sau untul moale, mierea de albine şi laptele călduţ în care s-a dizolvat o linguriţă rasă de amoniac (salecale). Acest continut se amesteca bine , apoi castronul se aşează pe un vas cam de aceiaşi mărime în care am pus apă la fiert. Se ţine pe abur 5 minute , în acest timp se amestecă încontinu cu o lingura de lemn până se topeşte tot zahărul şi margarina. Se ia de pe abur, se răceşte amestecând  din când în când apoi se adaugă făina treptat până la obţinerea unui aluat potrivit de tare din care se fac 4 foi care se coc pe dosul tăvii. Deoarece aluatul cu miere e foarte lipicios şi se lucrează greu cu el, se pune pe planşeta pe care se întinde, puţin ulei , la fel pe sucitor şi pe dosul tăvii pe care se coace. Eu întind foaia pe jumătate pe planşetă apoi o pun pe dosul tăvii şi o mai întind până la mărimea tăvii. Ca sa iasă 4 foi tava  nu trebuie să fie prea mare , cam.20/30 cm. Foile se coc în cuptorul bine încins , se verifică din când în când  ca să nu se rumenească prea tare. După ce se coc se răstoarnă pe o planşetă şi având grijă să se îndrepte foaia până nu se răceşte deoarece devine foarte tare prin răcire şi nu se mai pot îndrepta.

Foile se umplu cu crema astfel. Se aşează prima foaie peste care se trece cu mîna udă sau se stropeşte puţin , apoi se adaugă 2-3 linguri de cremă care se întinde uniform cu lama unui cuţit mai mare, se aşează a doua foaie care se umezeşte la fel , se adaugă 2-3 linguri de gem de caise sau alt gem acrişor, se pune foaia a treia care o umezim la fel şi  peste care se adaugă restul de cremă  apoi aşezăm ultima foaie şi se apasă puţin . Deasupra se glazurează cu o glazura de cacao şi se presară nucă de cocos.
Crema se poate face după preferinţe.  În tinereţe o făceam după reţeta originală din unt amestecat cu o îngruşală de gris cu lapte şi zahăr dar acum eu nu mai fac altă cremă decât Crema de vanilie universală. Aceasta o folosesc atât la prăjitura cu foi cât şi la blatul de tort.
Necesar: 4 gălbenuşuri sau 2 ouă întregi, 150-200g zahăr, 200-250 g unt foarte proaspăt, 1 plic zahăr vanilat, 4 linguri lapte sau apă.
Modul de preparare:într-un castron de tablă smălţuită de circa 2 l se pun gălbenuşurile sau ouăle întregi, se freacă cu yahărul şi se subţiază cu lichidul.Se pune castronul deasupra unui vas cu apă clocotită, atât de mare. încât castronul să-l acopere deasupra ca un capac. Se amestecă cu o lingură de lemn , iar când este legat ca o smântână subţire după exact 10 minute se ia de pe foc şi se pune zahărul vanilat. Castronul se pune apoi pe un vas cu apă rece şi când este complet rece se adaugă treptat câte o lingură la untul frecat spumă în alt castron.
Atât untul cât şi compoziţia fiartă trebuie să fie la aceeaşi temperatură pentru a nu se tăia crema.
Se pune între foi imediat apoi se pune la rece.

Este bine să nu se taie prăjitura decât a doua zi după ce foile s-au înmuiat Se poate păstra mai mult timp! Este f bună Poftă bună! Se glazurează după dorinţă.

Supa de ardei umplut

Aceasta este o supă care ne place foarte mult la toţi din familie, mama o făcea mai mult dumineca mai ales vara când se găseau ardei din belşug. Eu o fac destul de des pentrucă este o supă gustoasă şi săţioasă.

Modul de preparare : Cantităţile necesare se stabilesc în funcţie de membri din familie, de mărimea ardeilor şi de numărul de zile pentru care dorim să gătim.Această supă se poate găti pentru mai multe zile pentrucă se păstrează foarte bine şi nu işi schimbă gustul prin reîncălzire. Se pune un os  de carne de porc, vită sau spate de pui(după preferinţă) la fiert cu o ceapă. Când oasele sunt aprope fierte se adaugă câteva zarzavaturi (morcovi, pătrunjel, ţelină). Între timp pregătim ardeii pentru umplut: se iau 12-15 ardei nu prea mari , se taie un căpăcel în jurul codiţei,care se înlătură , se curăţă de seminţe cu o linguriţă sau cu mâna şi se rad vinele dinăuntru , care pot să pişte. Se spală, se scurg de apă, apoi se umplu cu următoarea compoziţie: se ia 300-500g carne tocată ( de porc sau amestec porc cu vită) , 3-5 linguri de orez, sare, piper,vegeta, un ou crud , un morcov ras prin răzătoarea cu ochiuri mici şi cine doreşte şi puţină ceapă rasă. Se amestecă bine compoziţia şi se umplu ardeii, apoi se pune la gură puţină făină să nu iasă tocătura la fiebere.

Când zarzavaturile sunt fierte pe jumătate se adaugă ardeii şi se lasă la fiert cam 30-40 min. Se scoate un ardei şi se încearcă dacă e destul de fiartă compoziţia din el , se drege supa de sare şi se face o îngoşală din  o lingură făină şi 1/2 l bulion. Se freacă bine să nu se facă cocoloaşe şi se toarnă în supă. Se lasă să fiarbă încă 10 min. , apoi se gustă din nou , se mai adaugă puţină vegeta şi o frunză de ţelină şi se mai dă vreo două clocote.Se ia deoparte şi se serveşte caldă. Dacă ardeii sunt mai mari se serveşte câte un  ardei umplut într-o farfurie cu supă , iar dacă sunt mai mici se pun 2 ardei într-o farfurie cu supă.

Se adaugă şi câte o liguriţă de smântănăîn fiecare farfurie,Poftă bună!

A p e r i t i v e

Piftie(răcituri): Acasă la mama, răciturile cum le spune pe la noi se gătesc de regulă după tăierea porcului din picioruşe de porc, cap de porc , şorice, coadă, urechi (dacă scăpau nemâncate atunci proaspete)  neafumate.
Se pun la fiert cu apă rece şi sare, într-o oală  de 6-8 kg .Apa nu trebuie să treacă peste acestea decât să le acopere. Se fierb la foc potrivit vreo oră , apoi se încearcă dacă " se prind", adică dacă apa are destulă gelatină.
Pentru aceasta se iau 2-3 linguri din zeamă şi se pune la răcit câteva minute. Daca zeama devine ca o gelatină, 

înseamnă că sunt aproape gata de fiert. Când sunt fierte carnea se desprinde cu uşurinţă de pe oase. În timp ce fierbe se curăţă usturoiul ( 1-2 căciulii) în funcţie de cantitatea dorită şi de mărimea căciuliilor. Când sunt gata de fiert se introduce usturoiul tăiat mărunt sau dat prin presa de usturoi şi se mai dau câteva clocote. Se gustă de sare, se adaugă  piper după preferinţe şi se trage oala deoparte. Se pregătesc mai multe castronaşe sau farfurii adânci şi se împarte carnea în castronaşe. Eu o desfac de pe oase să nu cuprindă mult loc şi apoi împart şi zeama în care au fiert , în castronaşe, atât cât să acopere carnea. Dacă nu ajunge zeama în toate castronaşele, carnea rămasă fără zeamă se împarte în castronaşele cu zeamă .Zeama se poate strecura să nu rămână usturoiul fiert, în piftie Se lasă într-un loc retras să se răcească, apoi se introduc în frigider şi se lasă acolo până se întăresc bine, apoi cine doreşte mai condimentate pot să mai adauge pe deasupra piper şi boia . Dacă au grăsime prea multă pe deasupra se ia cu o lingurită după ce s-au întărit bine.Poftă bună!

Piftia din poză e facută din urechi de porc din comerţ ( mie şi lui fiică mea ne plac f. mult !)

De sărbători obişnuiesc să fac piftie din aripi de curcan. Iese f. bună şi aspectoasă. Păcat că nu am şi o poză acum. Se poate orna cu legume fierte în supă şi puţină vegeta pentru culoare :Acestea se pun până nu se coagulează zeama şi când sunt gata şi bine întărite se răstoarnă castronul cu piftia pe o farfurie plată, ornamentele şi bucăşelele de carne care se depun pe fundul castronului la răsturnare apar deasupra. Arată f bine. Amănunte la"comentarii"!

  Chifteluţe din carne de porc  Acest aperitiv nu lipseşte niciodată de la mesele festive sau din meniul pentru nunţi. E un aperitiv care place multora, este foarte gustos şi săţios şi se găteşte uşor . Eu nu prea dau reţetare exacte,  pentru că las la aprecierea ficăruia  cantităţile necesare pentru condimentare . La vârsta mea le fac "după ochi", dar mă gândesc şi la începători şi încerc să apreciez cantităţţile necesare pentru ingrediente. La un kg de carne tocată se pun 2 ouă, o jumătate de liguriţă sare, un vîrf de linguriţă piper. 2-3 feli defranzelă înmuiată în apă şi stoarsă bine(mama punea şi 1-2 cartofi cruzi şi daţi prin răzătoarea cu ochiuri mici)  şi o căciulie mai mare de usturoi. Ceapă nu pun niciodată în carnea de porc, îi schimbă gustul şi nu mai sunt atât de aromate.Usturoiul se curăţă  de coajă şi se dă prin presa de usturoi. Se amestecă bine toate aceste ingrediente, iar dacă amestecul e prea umed se mai adaugă pesmet până se leagă bine. Pe un platou se pune făină şi se ia din amestecul de chiftele câte o linguriţă, se dă prin făină şi se fac biluţei de mărimea unei nuci, apoi se prăjesc în uleiul bine încins, întorcându-se pe toate părţile.

Când sunt bine rumenite se scot cu o spumieră sau strecurătoare mai mică şi se servesc calde sau reci, sunt f. bune.

Sunt la fel de bune şi cu sos de bulion. Pentru sosul de bulion se taie mărunt o ceapă potrivit de mare, se căleşte în puţin ulei, se adaugă 2 linguri de făină care se rumeneşte puţin, apoi se stinge cu 1/2 l de bulion şi se fierbe la foc potrivit până devine sticlos.Se adaugă o lingură de zahăr(după preferinţe) şi se mai dau cîteva clocote. Chiftelele pentru sos se fac mai mărişoare şi turtite. Se pot amesteca cu sosul sau se pun separat.Poftă bună!




Cordon bleu   Acest aperitiv îl fac întotdeauna de sărbători sau la zilele de naştere a tuturor membrilor de familie. Este foarte aspectos  şi cu mare trecere la toţi din familie. Se poate pregăti în mai multe feluri, în funcţie de preferinţe, dar aici o să prezin modul cum îl pregătesc eu ( eu nu prea resptect o reţetă "motamo", întotdeauna o modific după cum cred eu că e mai bună).

Modul de preparare: Se ia un piept de pui mai mare, se porţionează în aprox. 8 buc. apoi se bate bine cu ciocanul de tocat carne ( ca pentru şniţele). Se condimentează fiecare bucată cu sare şi piper. Caşcavalul se taie feli groase de aprox. 1 cm. şi cât o treime din bucata de piept în care urmează să fie învelit(8 felii). Se modeleză bine în mână până se lipeşte carnea de caş şi tot aşa până se termină toate bucăţile. Într-un castronaş se bate bine un ou întreg şi pe o planşetă se pune 2-3 linguri de făină şi pesmet sau susan.

Se dă fiecare bucată prin făină, ou şi apoi prin pesmet sau seminţe de susan şi se pun la prăjit în uleiul încins. Se prăjesc bine pe ambele părţi apoi se scot  şi se pun pe un şervet de hîrtie pentru a se scurge de uleiul în care s-au prăjit. Se lasă să se răcească apoi se taie felii de aprox.  0,5 cm şi se aşează pe platou. Eu de regulă fac două feluri de umpluturi şi anume: jumătate din bucăţi le fac cu felii de caşcaval iar celelalte le fac cu câtnat subţire (cabanos, olteneşti etc.). Se ia bucata de carne condimentată pe care  se rade prin răzătoarea cu ochiuri mari caşcaval , se niveleză uniform pe toată suprafaţa cărnii , se pune o bucară de cîrnăcior de lungimea bucăţii şi se rulează. Dacă carnea e bine bătută se lipeşte uşor de cârnat prin modelare cu mâna, sau se poate prinde cu o scobitoare până se prăjeşte

 Cine doreşte poate să ungă fiecare bucată de carne cu muştar şi să pună câteva bucăţi de gogoşar murat sau felii de măsline pentru ornare şi apoi să ruleze carnea.Eu nu pun muştar  dar uneori ornez cu ardei sau gogosar.( Aici am ornat cel cu cârnat) Se poate servi şi cald cu garnitură de cartofi pai. Poftă bună! 

Ouă umplute:  5-6 ouă, 50 g unt, 200 g smântână, sare, piper, muştar şi la alegere 

1) Şunca slabă (100g) tăiată în cubuleţe mici, puţin castravete acru tocat,

2) Pastă de peşte sau sardele, zdrobite cu furculiţa, castravete acru tocat,

3) Maioneză în loc de smântână, sardele, castravete tocat şi stors,

4) Ciuperci din conservă tocare mărunt sau proaspete şi înăbuşite cu putină ceapă,

5) Pate sau ficat de pui fiert sau înăbuşit cu puţină ceapă,

6) Carne de pui (o lingură) tocată mărunt cu cuţitul, castravete,

Smântână groasă de bună calitate, dă gust plăcut la oricare din aceste ingrediente şi înmulţeşte totodată compoziţia.

Ouăle se pun la fiert cu apă rece şi puţină sare având grijă să nu plesnească coaja pentru că nu mai pot fi folosite la umplut. Se fierb 5-6 min.  după ce au dat în clocot, ca să fie şi gălbenuşul tare. S pun 1/2 min în apă rece şi apoi imediat se varsă apa de pe ele ca să nu se lipească mai tare coaja de ele. Se curăţă de coajă şi se taie în jumătatate ficare ou  de-a lungul, cu o ruletă de bucătărie sau cu  cuţitul. Din gălbenuşuri plus adausurile menţionate mai sus se face umplutura. Un gălbenuş fiert se va păstra pentru prepararea maionezei. Maioneza pentru a fi mai consistentă se face dintr-un gălbenuş fiert  şi 1-2 gălbenuşuri crude.

Restul de gălbenuşuri se pun într-un castron , se zdrobesc foarte fin cu furculiţa inoxidabilă, apoi se adaugă untul moale,se freacă până devine ca o alifie, se adaugă 1-2 linguri smântână groasă, puţină sare fină, o linguriţă muştar,( cine doreşte şi puţin pătrunjel saui ceapă tocate mărunt) apoi la alegere unul din amestecul de ingrediente menţionat mai sus. Cu acest amestec se umplu jumătăţile de ouă  care devin aproximativ cât un ou întreg (depinde cât ajunge umplutura care se împarte în mod egal ) aprox. 1 lingură de fiecare jumătate de ou.

Se aşează ouăle într-un castron  nu foarte adânc sau un platou cu marginea mai înaltă şi pe deasupra se toarnă sosul format din maioneză şi restul de smântână care se amestecă bine pentru omogenizare.

Cine doreşte adaugă sosul în farfuria în care se serveşte fiecare după dorinţă. Poftă bună!

Ruladă cu caşcaval

Ingrediente pentru blat: 1/2 pachet de margarină,  5 linguri de făină, 4 ouă, 1/2 l lapte rece şi sare  după gust.
Ingrediente pentru umplutură:  250 g caşcaval , 150-200g smântână groasă.
Mod de preparare: Într-o cratiţă de 2 l se pune margarina să se topească la foc mic, se adaugă făina şi se amestecă bine până se încorporează toată margarina topită, apoi se stinge cu laptele rece şi se amestecă repede să nu se facă cocoloaşe. Se lasă să se răcească apoi se adaugă gălbenuşurile pe rând şi se amestecă bine. Albuşurile se bat spumă tare cu puţină sare şi se adaugă la compoziţie. Se obţine o cocă curgătoare ca o smântână groasă care se toarnă în tava bine unsă şi tapetată cu făină sau se poate pune folie pentru copt şi se dă la cuptorul bine încins. După aprox. 20 min se verifică şi se lasă până se desprinde de pe margini si e rumenită pe deasupra . Se pregăteşte un şervet de bucătărie care se umezeşte bine şi pe care se răstoarnă blatul copt şi se rulează atunci cât este cald. Se lasă puţin să se înmoaie şi să ia forma de ruladă, apoi se desface , se unge cu smântână , se rade caşcaval prin răzătoarea cu găuri mari şi se înfăşoară la loc . Pe deasupra se unge cu puţină smântână si se rade puţin caşcaval prin răzătoare cu găuri mici , apoi se pune în tavă şi se mai dă puţin la cuptor la foc mic până se topeşte puţin caşcavalul. Se serveste caldă sau rece .Poftă bună! (Cine doreşte poate adăuga în umplutură ciuperci şi suncă tăiate cubuleţe.)

Meniul pentru o zi de duminecă

Deşi eram o familie numeroasă , mama se străduia ca în fiecare duminecă să gătească ceva mai deosebit decât în zilele de lucru.
Felul unu era de regulă supă de găină cu tăieţei. Pregătirea începea sâmbăta după masa când se tăia găina, se opărea într-o oală cu apă clocotită, pentru a se putea curăţa de pene, apoi se pârlea la flacăra sobei pentru a se arde firişoarele de pene rămase după ciupărat şi se tăia în bucăţi. Se spăla în mai multe ape pentru a ieşi sângele din carne şi se păstra la rece până dimineaţa.Tot sâmbăta se făcea pătura pentru tăieţei.

Aluatul pentru tăieţei se face din un ou întreg şi trei linguri cu vârf de făină albă de cea mai bună calitate( nu se pune apă sau alt lichid pentru că tulbură supa şi nici nu sunt asa gustoşi).Se frământă f.bine până devine omogenă si potrivit de tare, dacă e nevoie se mai adaugă făină.Apoi se face o foaie subţite şi se taie mărunt.
Cine vrea poate sa facă acest aluat mai vârtos şi îl dă prin răzătoarea cu ochiuri mici şi se lasă la uscat pînă fierbe supa.Sunt la fel de gustoşi şi mai uşor de făcut.Sau se pot face când supa e gata găluşte de gris sau făină.
Acum e simplu să facem tăieţei pentru că avem maşină pentru întins pătura şi tăiat tăieţeii. Se găseşte în comerţ şi e foarte bună!Intinderea se face în trei etape: gros, subţire şi foarte subţire. Se taie după ce se usucă puţin la temperatura camerei, altfel se lipesc între ei.

Dumineca dimineaţa devreme se punea carnea de găină la foc mic să fiarbă ( dacă găina era prea grasă se lua o parte din grăsime şi se topea separat). În acest timp se curăţau zarzavaturile pentru supă: 4-5 morcovi mai mărişori, 2-3 pătrunjei , o jumătate de ţelină mai mică, o ceapă albă potrivit de mare, un ardei verde mai mic şi cine doreşte poate să pună şi o felie de gulie şi un păstârnac(dar astea cam albesc supa care trebuie să fie foarte limpede când e gata). Când supa începe să fiarbă şi spumează, se ia spuma de pe deasupra cu spumierea sau cu o sâtiţă deasă.  Se lasă să fiarbă la foc potrivit pentru a nu da în clocot mare ca să se tulbure, iar când carnea e fiartă pe jumătate se adaugă zarzavaturile tăiate în bucăţi mai mari sau se despică puţin în partea mai groasă. Când carnea şi zarzavaturile sunt bine fierte, se adaugă sarea, se mai dau câteva clocote şi se trage oala deoparte. Cu spumierea se scoate carnea şi zarzavaturile, iar supa se strecoară prin o sită deasă şi se pune din nou pe sobă să fiarbă.Când începe să clocotească se pun tăiţeii făcuţi în casă, o frunză de ţelină dacă avem la îndemână şi puţină vegeta pentru a-i da culoare şi gust mai bun.

După câteva clocote(aprox. 5 min.) supa este gata , se ia deoparte se mai potriveşte de sare şi se serveşte caldă.
Cine doreşte poate să pună deasupra puţin piper sau ardei iute.Poftă bună!
Felul doi

Carnea de găină care se scotea din supă se introducea într-un vas în care se punea puţin lapte cu sare după gust. Se lua fiecare bucată şi se rotea prin aceasă compoziţie, apoi se punea la prăjit în untura încinsă şi se rumenea pe toate părţile. Era foarte rumenă şi aromată din cauza laptelui. Se servea caldă cu pireu de cartofi şi murături după dorinţă.Poftă bună!

 Felul trei. Era prăjitură nu foarte sofisticată (prăjitură  cu amoniac, pandişpan sau cornulete)  sau fructe din grădină care erau din belşug.

De prăjituri se ocupau surorile mai mari care au devenit cu timpul foarte experte în ale prăjiturilor! Eu fiind cea mai mică în familie nu am apucat să învăţ prea multe în ale bucătăriei dar eram tare curioasă să aflu retete noi de prăjituri pe care le-am încercat după ce m-am căsătorit. Acum mă descurc binişor dar nu am reuşit perfectiunea.
Am însă nepoate "experte"  în preparate culinare şi mai ales în dulciuri ; cu timpul o să le postez pe blog pentru cine doreşte să le încerce.
Puteti cere amănunte dacă ceva nu aţi înţeles.Poate nu am fost destul de explicită. Trimite-ţi un comentariu...
Notă: Supa se poate face şi din pui cumpărat din comerţ, cu deosebirea că zarzavaturile se pun la fiert mai repede(când apa începe să fiarbă) şi la urmă se pune mai multă vegeta.
Eu fac supa din tacâmuri de pui iar din pulpe şi aripioare fac friptură înăbuşită sub capac sau la cuptor.

Modul de preparare: într-un castron mai mare condimentez carnea cu sare, piper, boia , vegeta sau condiment pentru pui din comerţ .Se amestecă bine şi se aşează într-o tavă teflonată potrivită pentru cuptor, apoi se adaugă ulei , ardei tăiat bucăti şi bucăţi de usturoi. Cantităţile în funcţie de preferinţe şi de cantitatea de carne pregătită. Se acoperă cu o folie de aluminiu de mărimea tăvii şi se apasă pe margini.

Cuptorul trebuie să fie aprins cu aprox. 1/2 oră înainte de a introduce tava. Se lasă la cuptor până scade apa ce o lasă carnea şi apoi se scoate tava, se verifică dacă carnea e destul de fiartă, dacă nu e se mai adaugă cam o cană de apă şi se mai lasă la cuptor până carnea e bine făcută şi rumenă pe deasupra. Când se încearcă carnea se poate întoarce de pe o parte pe alta. E f. gustoasă. Se serveşte caldă cu piure.

Se poate pregăti şi pe aragaz într-o tigaie teflonată cu capac. La fel se pregăteşte şi din altă carne: porc sau vită, numai că se adaugă mai multă apă şi se fierbe mai mult timp.Poftă bună!

Pâinea de casă

Îmi amintesc cum în adolescenţă în timpul vacanţelor, mama mă punea să stau lângă dânsa pentru a o ajuta la pregătirea pâinii. Fiind o familie numeroasă de 10 persoane , mama în fiecare sâmbătă făcea câte 7-8 pâini mari, care ajungeau pentru toată săptămâna.
Încă de vineri seara mama pregătea făina (aprox. 8-10 kg ), care se cernea prin sita deasă (cu ochiuri f. mici) şi se păstra la temperatura camerei până sâmbăta dimineaţa devreme când se pregătea maiaua (plămădeala). Pentru pregătirea maielei se folosea cam  jumătate din cantitatea de făină, apă călduţă şi toată drojdia necesară (aprox. 1/3 dintr-un pachet mare) . Consistenşa maielei trebuie să fie mai moale decât cea a aluatului. Se lăsa maiaua să dospească între o oră şi jumătate şi două ore, în funcţie de cantitatea de făină şi drojdia folosită.După ce maiaua a dospit se introduce restul de făină sarea dizolvată în apă călduţă. Eu aveam sarcina de a pregăti apa cu sare şi îmi amintesc că mama îmi zicea să pun sare până" se simte bine de sare", deci apa să fie mai sărată. Apoi îi turnam câte puţin în aluat, mai punea făină şi tot aşa până la terminarea făinii pregătite. Apoi începea frământatul propiu zis care dura cam o jumătate de oră . Se ridica aluatul din părţi şi se apăsa cu pumnii pe mijloc şi tot aşa până aluatul nu se mai ţinea lipit de mâini; mâinile rămâneau curate.Mama îmi zicea că nu e bine să rupi aluatul cu mîna când îl frămânţi pentru că pâinea nu se mai desface în pături, cum zicea ea, ci devine sfărâmicioasă la tăiere.
După frământare aluatul se presară cu puţină făină pe deasupra şi se acoperă cu o faţă de masă curată. Se lasă să dospeaccă la cald aprox. o oră, respectiv până când aluatul îşi măreşte volumul de două-trei ori. Se mai apasă din când în când să nu iasă din vas(covată).

Apoi se porţionează şi se modeleză după plăcere pe o planşetă presărată cu făină. Sub acestă formă se mai lasă la dospit încă o jumătate de oră, apoi se unge pe deasupra cu apă sau apă amestecată cu puţină făină şi se bagă la cuptor.Se poate face pe vatră(se aşează pe o frunză de varză) sau în tăvi speciale de tablă.

Timpul de coacere variază în funţie de cuptor şi mărimea pâinii. După aprox. o oră se verifică dacă e coaptă , când se scoate o pâine  din gura cuptorului şi se bate cu degetul dedesupt  . E coaptă când sună a gol şi e uşoară. Dacă la coacere se ardea coaja de deasupre se bătea cu un făcăleţ până cădea tot stratul ars de deasupra.
Abia aşteptam să imi tai o margine din pâinea caldă şi să o mănânc cu untură de porc  şi sare sau cu fructe toamna.

Când se curăta vasul aluatul ras de pe vas se modela şi se păstra uscat până la următoarea preparare când se folosea la maia pentru a dospi mai repede.La aluat se poate adăuga şi cartofi fierţi şi daţi prin răzătoarea cu ochiuri mici.. Pâinea cu cartofi se poate păstra proaspătă mai mult timp.

Eu sinceră să fiu nu frământ niciodată  aluat cu o cantitate mai mare de un kg.de făină Deoarece acum se găseşte pâine foarte bună şi în comerţ , nu frământ aluat decât pentru pizza. Acesta diferă de cel menţiont mai sus prin faptul că mai adaug la un kg. făină aprox. 4-5 linguri de ulei şi pun două cubuleţe de drojdie lichefiate cu puţin zahăr(50gr.drojdie şi o lingură zahăr) Aluatul fără maia şi cu ulei dospeşte mai greu şi de aceea pun drojdie mai multă. Dacă nu folosesc tot aluatul odată , ce rămâne îl pun într-o pungă şi îl păstrez la congelator, iar când doresc să mai fac pizza il dezgheţ şi  e la fel de bun.Poftă bună!

Tocăniţa din carne de porc

În Transilvania mai ales la ţară alimentul de bază în timpul iernii este carnea de porc şi preparatele din carne de porc. Tata era zidar de meserie, dar iarna se ocupa cu tăiatul porcilor şi pregătirea preparatelor din carne de porc : cârnaţ, jumări, cartaboş, caş de porc(toba), chişca, etc.  Toate rudeniile şi cunoştinţele îl chemau la tăiatul porcilor.
La tăiatul porcului contribuiau toţi membrii familiei. Bărbaţii se ocupau cu tăiatul porcului, pârlirea cu paie sau furtuncu gaz metan, curăţarea lui până şoricul devenia alb-gălbui şi tranşarea acestuia. Măcelarul făcea preparatele, iar femeile pregăteau mâncarea. Mama întotdeauna făcea o ciorba acră cu zeamă de varză şi cu multă carne care se împărţea cu vecinii cei mai apropiati. Separat se prăjea carne proaspătă în două cratiţe mari .Surorile curăţau intestinele (maţele) pentru cîrnat şi caltaboş, fierbeau măruntaiele pentru cartaboş, carnea pentru tobă, etc.
În zilele următoare mâncarea de bază la cină era tocăniţa din carne proaspătă şi cârnat proaspăt sau puţin afumat.

Prepararea tocăniţei din carnea de porc şi cîrnat:

Într-o cratiţă de 2 kg (sau mai mare daca familia e mai mare) se pune untură de porc( eu pun şi ulei), carnea tăiată bucăti potrivit de mari şi o bucată de cârnat de aprox. 30-50 cm .Se fierb cu puţină sare şi piper, până scade apa din carne şi se rumenesc bine, apoi cîrnatul se scoate şi se lasă deoparte până spre terminarea tocăniţei.Când carnea s-a rumenit se adaugă o liguriţă de făină albă care se căleşte puţin apoi boia dulce cam o linguriţă rasă şi se stinge repede, să nu se ardă boiaua, cu o cană sau două de apă rece. Apa trebuie să acopere carnea. Se fierbe la foc potrivit şi din când în când se verifică dacă e fiartă carnea şi dacă e nevoie se mai adaugă apă să acopere carnea.Când carnea e aproape fiartă cârnatul se taie bucăţi potrivit de mari (aprox.5 cm.) şi se adaugă la tocăniţă .Se fierb până carnea e bine fiartă apoi se face îngroşala din o lingură de făină albă şi apă rece,se freacă bine până se omogenizează, apoi se toarnă peste tocăniţă. Se lasă să fiarbă la foc potrivit până devine sticloasă şi de consistenţa unui sos mai subţire. Se gustă şi se potriveşte de sare şi piper, apoi se ia deoparte şi se serveşte de regulă cu mămăligă şi murături. Dar e bună şi cu pâine proaspătă .Poftă bună!

Notă: Cred că aţi observat că în tocăniţa din carne de porc nu se
pune ceapă ardei sau altă legumă, nici vegeta sau alt condiment. Acestea schimbă gustul cărnii de porc( care are o aromă aparte)şi sosul nu mai este aşa aromat. Se poate pune puţin usturoi atunci când nu avem cârnat preparat în casă. Eu nu fac niciodată tocăniţa cu cîrnat de cumpărat. Iese foarte bună şi din costiţe afumate.
Poate la prima încercare nu iese f.bună dar prin repetare se învaţă f. mult. În tinereţe nu îmi ieşea aşa bună ca la mama,dar acum dau eu sfaturi.
Poftă bună!

Mămăliga cea de toate zilele

La ţară în Transilvania masa principală era cina, când toti membrii familiei se adunau acasă de la lucru şi se aşezau la masă pentru cină. Aproape în fiecare seară, mai puţin dumineca, nu lipsea de pe masa  de seară mămăliga. De regulă mama rămânea după amiaza  acasă pentru pregătitul cinei care era compusa din:

- mămăliga cu lapte felul întâi apoi
- mămăligă cu tocăniţă de pui sau porc (depinde de anotimp vara pui, iarna porc)
sau-  mămăligă cu brânză, mămăligă cu fasole frecată(bătută )şi cârnaţ, mămăligă cu jumări de raţă îndopată şi tocăniţă de ceapă, etc
  Prepararea mămăligii:  
Mămăliga la noi se face în două feluri : - mămăligă pripită(sloboastă)
                                                          - mămăligă fiartă şi frecată(vârtoasă)

Mămăliga pripită (sloboastă):
Compoziţie: făina de mălai , apă şi sare(cantităţile diferă în funcţie de numărul persoanelor pentru care se pregăteşte)
(cam 1/2Kg.faină pt. patru persoane)

Mod de preparare: Făina de mălai se cerne prin sita mai rară(cu ochiuri mai mari). Într-o oală de aluminiu mai groasă sau de tuci de aprox. 4-6 kg. se pune cam până la jumătate apă şi se pune la fiert cu sare..
Când apa cu sare începe să fiarbă se ia cu o mână făina şi se presară încet, iar cu cealaltă mână se amestecă repede, cu o lingură de lemn sau tel , să nu facă cocoloaşe şi tot aşa până începe să se îngroaşe apoi se lasă să fiarbă câteva clocote .Dacă nu e destul de consistentă se mai adaugă puţină făină până devine ca o pastă groasă, apoi se mai lasă să dea câteva clocote şi se amestecă din nou până făina este bine fiartă. Această mămăligă se face de regulă pentru "mămăliga cu brînză de burduf" şi anume: când  încă este caldă se pune într-un vas de IENA sau o cratiţă emailată, un strat de mămăligă , se întinde cu o lingura unsă cu ulei sau untură şi se nivelează, apoi un strat de brânză şi tot aşa în funcţie de cantitatea dorită. Stratul de deasupra trebuie să fie de brănză! Cratiţa se acoperă cu un capac şi se lasă pe marginea sobei sau la foc mic pe aragaz până se topeşte brânza. Se serveşte caldă  şi cine doreşte cu cîrnaţ sau slănină prăjită.Poftă bună!

Mămăliga fiartă şi frecată(vârtoasă):
Se pune apa la fiert cu sare după gust într-o oală de aprox. 6 kg.pînă la jumătate.Când apa începe să fiarbă se pun cam.3-4 pumni cu făină(800g-1kg) fără să se amestece şi se  fierbe cam 20 min.
Apoi cu un făcăleţ se face o gaură pe mijloc să pătrundă apa şi se mai lasă puţin să fiarbă.Se ia de pe foc , se toarnă o parte din apă în alt vas mai mic şi se începe să se amestece bine cu făcăleţul. Dacă e prea vârtoasă se mai adaugă din apa scursă în vas , se amestecă din nou şi tot aşa până devine omogenă şi mai vârtoasă decât cea pripită. Când este gata se răstoarnă pe un dog de lemn sau farfurie întinsă şi se poate tăia cu o aţă în bucăţi pentru a se servi. Aceasă mămăligă merge mai mult cu tocăniţă de pui sau porc, fasole bătută cu prăjeală, ceapă prăjită cu ficat de pui etc.